Ce este mult strica!

Asa cum stim cu totii , ce este prea mult strica , insa nici ce este prea putin nu e bun.
Colesterolul este foarte important pentru viata celulei , intrand in compozitia membranelor celulare intervenind in flexibilitatea lor si schimburile dintre mediul extern si cel intracelular cu toate acestea Ficatul secreta în fiecare zi în jur de 1000 miligrame de colesterol pe zi(circa 75% din totalul de colesterol) , o cantitate suficienta pentru a ajuta organismul în toate procesele biologice în care colesterolul este implicat.
-> este un alcool organic, identificat în membrana celulară și în țesuturile organismului și transportat în sânge.El nu se absoarbe prin alimentație, ci se sintetizează în oragnismul animal. Se concentrează la nivelul ficatului, măduvei spinării, a creierului dar și la nivelul plăcii de aterom, conducând la ateroscleroză.

Colesterolul are un rol important în organism, numeroase procese biochimice avându-l drept precursor. Hiperproducerea de colesterol (cel din lipoproteine de mică densitate) este asociată cu afecțiuni vasculare: accidente vasculare cerebrale, cardiace, oculare etc., periclitante pentru viață.

Termenul de colesterol sanguin se referă de fapt la 2 tipuri de lipide:

LDL (low density lipoproteine) lipoproteine cu densitate mică așa numitul colesterol “rău” deoarece transporta colesterolul prin vasul de sange.
HDL (high density lipoproteine) lipoproteine cu densitate mare.Este cel bun deoarece transporta colesterolul de la sange la tesuturi.

Care sunt factorii ce determina cresterea colesterolului?

Hipercolesterolemia (concentratia mare de colesterol in sange) este determinata de numerosi factori, cum ar fi:
– Alimentatia necorespunzatoare, cu multe grasimi animale
– Alcoolul
– Fumatul
– Cofeina
– Stresul
– Unele medicamente
– Ereditatea: copiii ce se nasc din parinti care sufera de hipercolesterolemie au un risc foarte mare de a avea si ei mai tarziu colesterolul marit si de a dezvolta boli cardio-vasculare
– Obezitatea

Calciul

Hipercalcemia poate rezulta prin introducerea unei cantitati prea mari de calciu in lichidul extracelular sau cind renal nu se excreta suficient calciu. Calciul joaca un rol important in metabolismul intracelular si extracelular care controleaza procese precum conducerea nervoasa, contractia musculara, coagularea, reglarea electrolitilor si a enzimelor si eliberarea hormonilor. Metabolismul calciului este reglat strins de o serie de hormoni care afecteaza nu doar intrarea calciului in spatiul extracelular din os si tractul gastrointestinal dar si excretia sa prin rinichi.

Hipercalcemia afecteaza aproape orice organ si sistem din corp, dar in mod special sistemul nervos central si rinichii. Hipercalcemia usoara poate sa nu produca simptome, cei mai multi pacienti incep sa fie obositi. La nivele mai mari, pacientii pot prezenta anxietate, depresie, modificari ale personalitatii si confuzie. Cind nivelele de calciu ating valori foarte ridicate se instaleaza somnolenta, coma si decesul. Afectarea sistemului nervos central se pare ca este datorata efectelor inhibitorii directe ale calciului.
Hipercalcemia prin hiperparatiroidism tinde sa fie usoara si prelungita. Morbiditatea este relationata de boala osoasa secundara. Deoarece conditia este frecvent nediagnosticata, morbiditatea actuala este necunoscuta. Hipercalcemia usoara conduce rar spre deces.

Hemostaza calciului

Corpul contine 1. 2 kg de calciu, cel mai mult depozitat sub forma de hidroxiapatita in oase. Sub 1% (5-6 g) din acest calciu este localizat intracelular si extracelular. Concentratia totala de calciu in plasma este de 4, 5-5, 1 mEq/l. 50% din calciul din plasma este ionizat, 40% este legat de proteine dintre care 90% de albumina si 10% circula legat de anioni: fosfat, carbonat, citrat, lactat, sulfat.
Calciul ionizat este fractia plasmatica necesara pentru procesele fiziologice normale. In sistemul neuromuscular calciul ionizat favorizeaza conducerea nervoasa, contractia musculara si relaxarea musculara. Calciul este necesar mineralizarii oaselor si este un cofactor important pentru secretia de hormoni in organele endocrine. La nivel molecular, calciul este un important factor de stabilitate a membranei celulare. Normal cantitatea de calciu extras din intestin este eliminat urinar. In ciuda acestor fluctuatii ale calciului, calciul ionizat din plasma ramine normal datorita controlului hormonului paratiroidian si a vitaminei D.

Fierul

Organismul uman are nevoie de un aport consecvent si crescut de fier pentru a-si putea indeplini functiile. Fierul trebuie sa existe in permanenta si la un nivel cat mai ridicat deoarece functiile sale sunt multiple si au interesare plurisistemica, de exemplu: transporta oxigenul catre tesuturi, transporta diverse substante chimice implicate in metabolismul energetic, are actiune antioxidanta si este implicat in promovarea cresterii si dezvoltarii armonioase, in mentinerea imunitatii la niveluri optime si asigurarea functiei reproductive. Fierul se gaseste in organism in structura hemoglobinei si mioglobinei (proteina din muschi) si a diverselor enzime hepatice.
Fierul se gaseste in organism sub 2 forme: circulanta si de depozit (cand este incorporat in proteinele feritina si hemosiderina). Prin realizarea depozitelor, organismul previne eventualele dezechilibre ce pot sa apara acut. Daca, insa, deficitul de fier este pe termen lung si organismul este privat in mod constant de aportul acestui element, depozitele se vor epuiza si se instaleaza carenta de fier.

Deficitul de fier are ca principala expresie aparitia anemiei feriprive (un tip particular de anemie datorat lipsei de fier, in care hematiile sunt de dimensiuni reduse, slab incarcate cu hemoglobina si oxigen). Clinic anemia se traduce prin astenie fizica marcata, dispnee, cefalee, iritabilitate, ameteli sau pierdere ponderala, precum si prin scaderea rezistentei la diverse agresiuni.

Persoanele cu risc crescut de a dezvolta carente de fier sunt: femeile in perioada menstruala (in special daca au un flux abundent), femeile insarcinate sau aflate in perioada de alaptat la san. De asemenea, sunt expusi dezvoltarii deficitului, pacientii cu hemoragii intestinale si digestive (ulcer, eroziuni sangerande, boli inflamatorii intestinale), donatorii de sange, pacientii cu patologie digestiva care scade capacitatea de absorbtie (rezectie gastrica, tratament antiacid), cu enteropatie glutenica, vegetarienii si atletii de performanta.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: