Creierul – O lume misterioasa , un labirint bine organizat in organism

        Creierul  reprezinta un univers ,care ramane o enigma chiar si in zilele noastre.Conexiunile in creier cu precadere la miscari , decizii , gandire  sunt facute pe baza unor conexiuni intre mai multi neuroni , prin eliberarea de acetil colina, adrenalina , noradrenalina etc. Neuronul este alcatuit din pericarion (corpul celular ) si prelungiri ( Axon si dendrite) . Prin axon , neuronul trimite comenzi la Efector( muschiu , glanda etc)  , iar prin Dendrite , Receptorul(stimulul) este transmis la centrii nervosi.

Suntem “dotati” cu aproximativ 100 de miliarde de celule numite neuroni, dintre care doar 11 miliarde se afla in cortexul cerebral. Neuronii au o mare abilitate de a receptiona si a transmite semnale electro-chimice. Acest sistem este asemanator portile logice dintr-un calculator. Caracteristicile neuronilor permit trimiterea unor semnale pe distante mari, chiar si de pana la cativa metri, trimitand mesajul de la unul la altul.

 Neuronii  genereaza  impulsuri  electrice numite potential de actiune.
Neuronii isi schimba starea trimitand secvente de pulsuri electrice in diverse sabloane temporale in prezenta stimulilor exteriori precum lumina, sunet sau gust. Este cunoscut faptul ca informatia despre stimuli este codificata in sablonul potentialului de actiune si trimisa in tot creierul.
S-a descoperit ca muschii sunt pusi in miscare de acest potential de actiune si de neuronii motori ce servesc pentru a transforma potentialul de actiune generat de creier in contractii ale muschilor ce permit animalelor sa interactioneze cu mediul inconjurator, adesea ca un raspuns la stimulii pe care ii percep.Neuronii comunica intre ei prin sinapse, putand avea peste 1000 de ramificatii, facand conexiuni cu alte zeci de mii de celule. Sinapsele neuronilor pot fi de doua tipuri, excitatorii sau inhibitorii.

Fiecare persoana are in perioada adulta aproximativ acelasi numar de neuroni ca la nastere, dar aceste celule cresc, ajungand la dimensiune maxima la varsta de aproximativ sase ani. Un nou-nascut are creierului triplu decat dimensiunea normala in primul an de viata (nu e de mirare ca bebelusii au un cap atat de mare). Simtul tactil este primul simt care se dezvolta la un fat, el experimentand acesta senzatie inca de la 8 saptamani cu ajutorul buzelor si al obrajilor

 

Iata acum cateva lucruri importante legate de creierul tau :

Creierul, mai rapid ca… gandul? 

Se spune ca gandul are una din cele mai mari viteze, si totusi… Sa va dau un exemplu pentru a intelege mai clar: mergand se intampla uneori sa te impiedici si in mai putin de o secunda corpul tau reuseste sa se si redreseze, deci el in mai putin de o secunda interpreteaza toate modificarile tridimensionale ale echilibrului si reuseste sa identifice organele care ar putea interveni in refacerea acestui echilibru postural, trimitandu-le si semnalele pentru miscarile necesare.

Creierul este mai activ noaptea decat ziua 

Activarea intensa cerebrala din timpul somnului se datoreaza tuturor proceselor reparatorii atat la nivel celular si energetic, cat si ca ansamblu functional, ca structurare a memoriei, estompare a stimulilor afectivi prea puternici sau marcanti, deci practic are loc o reechilibrare atat fizica, dar si psihica, emotioanala, comportamentala.

 Cu cat avem un IQ mai mare, cu atat visam mai mult !?

Cu cat creierul nostru reuseste sa acumuleze si sa proceseze mai multa informatie, cu atat are mai multa nevoie de a amortizeaza excesele, pe care le prelucreaza si le inhiba sau potenteaza ori elibereaza sub forma de vise. Ideea de interpretare a viselor are deci un gram de adevar, astfel ca dimineata, daca va ganditi la ce ati visat, puteti deduce unde sunt punctele de tensiune in subconstientul vostru, puncte ce va pot afecta viata, avand puterea de a le estoma si in mod constient.

   Neuronii sunt regenerabili si continua sa creasca toata viata 

Mai bine de o suta de ani s-a considerat ca neuronii nu se regeneraza.                      Ulterior, prin studii recente s-a ajuns la concluzia ca marea majoritate a neuronilor cresc si se dezvolta pana in jurul varstei de 7 ani, de aceea copilul mic trebuie sa aiba tot felul de activitati care sa ii puna la treaba atat capacitatile intelectuale, cat si motrice (dans, pian, alte sporturi ce necesita o coordonare mai intensa, nu doar alergare). Ulterior alte studii au scos in evidenta ca unii neuroni se regenereaza chiar la 2 saptamani. Acest fapt s-a aflat in incercarea de a explica functia olfactiva (mirosul). La anumite mirosuri foarte puternice sau care contin noxe toxice neuronii olfactivi, o buna parte din ei, mor. La cateva astfel de intamplari, daca nu s-ar regenera, ar trebui sa fie distrusi toti si noi sa ramanem fara miros. Insa acest lucru nu se intampla, pentru ca la doua saptamani neuronii olfactivi se regenreaza, mentinandu-ne functia olfactiva in bune conditii. Totodata alti neuroni din creier se regenereaza, unii insa cu o rata foarte lenta, de exemplu de 30 de ani.

Astfel, daca moartea unui astfel de neuron s-a produs la 40 de ani, teoretic regenerarea lui ar trebui sa fie finalizata undeva la 70 de ani, insa la aceasta din urma varsta este mai putin probabil datorita proceselor de senescenta (imbatranire) care intervin. Si regenerarea neuronala ramane inca neelucidata complet. S-a mai descoperit de asemenea ca axonii neuronilor cu mielina se regenereaza doar daca in continuitatea lor se afla tot teaca de mielina. Mai clar exprimat, dam un exemplu: neuronii cu mielina intra in structura nervilor membrelor. Daca un om intr-un accident isi taie mana, el se poate duce rapid la spital si mana i se pune la loc. Axonul neuronal din mana taiata (neuronul arata ca un copacel, coroana e corpul neuronal, de obicei se afla in creier, trunchiul e axonul si poate fi foarte lung, chiar un metru, iar radacinile butonii terminali unde se fac sinapse) ar trebui sa moara, insa restul axonal din bratul care a ramas legat de corp isi trimite prelungirea in continuare prin teaca de mielina care ii creaza un mediu favorabil cresterii, astfel se regenereaza.

                                  

Creierul este cel mai mare consumator de energie

Desi reprezinta doar 2% din greutatea corpului, creierul are nevoie de 15% din cantitatea totala de sange si de 20% din cantitatea de oxigen pentru a functiona, precum si de o mare cantitate de glucoza pentru a-si desfasura procesele.

Ne folosim mai mult de 10% din creier 

Exista un mit cum ca noi ne-am folosi in jur de 7% din creier si doar Einstein a folosit 10%. Creierul nostru are o activtate mai mult sau mai putin intensa, insa cel putin o activitate bazala, care sa-i mentina tonusul. Practic nu exista zona inactiva din creier si  ne folosim mai mult din materia nervoasa, practic fiecare arie intra in activare intensa in anumite situatii. De asemenea capacitatea noastra de a stoca informatii in memorie este imensa, celulele creierului uman pot stoca de cinci ori mai multa informatie decat Eciclopedia Britanica.

80% din creier este apa. Creierul tau nu este acea masa gri ferma pe care ai vazut-o la tv. Tesutul viu al creierului este un organ roz cu aspect gelatinos multumita concentratiei mare de sange si apa pe care o retine in tesuturile lui. Deci, data viitoare cand te simti deshidratata, bea putin apa pentru a-ti ajuta creierul sa se rehidrateze.

 Impulsurile nervoase in si din creier calatoresc cu o viteza de pana la 275 km pe ora. Te-ai intrebat vreodata cum poti reactiona atat de rapid la lucrurile din jurul tau sau de ce o lovitura la deget iti transmite imediat senzatii de durere? se datoreaza vitezei foarte mari a impulsurilor nervoase de la creier la restul corpului si invers, aducand reactiile la viteza unei masini de lux de mare putere.

Creierul tau foloseste 20% din oxigenul care intra in sange. Creierul ocupa doar 2% din masa corporala si cu toate astea consuma mai mult oxigen decat orice alt organ, ceea ce il predispune la daune provocate de privarea de oxigen. Deci respira adanc pentru a-ti mentine creierul fericit si celulele oxigenate.

Creierul opereaza cu aceeasi cantitate de energie cu a unui bec de 10 Wati. Creierul genereaza aceasta energie chiar si atunci cand dormi. Imaginea aceea din desene cu un bec deasupra capului atunci cand iti vine o idee nu este prea departe de adevar.

Cum se retin informatiile? 

   Creierul inregistreaza un eveniment intarind conexiunile intre grupruri de neuroni care participa in encodarea experientei. Acest sablon de conexiuni constituie inregistrarea evenimentului, cunoscut ca engrama. O engrama este un fel de urma lasata de un excitant asupra sistemului nervos.
Timpul joaca un rol important in procesul memoriei. Engramele care nu le mai folosim se slabesc si se incetoseaza. Experientele din trecut se sterg, unele rapid, altele imperceptibil. Uitarea, desi un lucru frustrant, este importanta. Engramele care nu le folosim niciodata sunt primele care se uita. Uitarea este un raspuns economic al memoriei, influentat de mediul inconjurator in care traim. Insa exista si memorie pe termen lung, unde pastram informatii pe care nu le uitam niciodata, de exemplu: numele propriu, anul de nastere, adresa, etc. Modul cum functioneaza nu este inteles in totalitate.  Molecula principala a memoriei este Acidul Ribonucleic(ARN)

         Hipocampul – este partea cheie a creierului in stocarea amintirilor .El redirectioneaza informatia destinata memoriei de lunga durata inapoi in cortex, in acest proces realizandu-se o asociatie intre cele doua tipuri de memorie si creandu-se o serie de legaturi intre diversele tipuri de informatii primite. Acest transfer de la hipocamp la cortex si invers se repeta pana in momentul in care informatiile sunt fixate.

       Cum funcţionează frica?

Frica este una dintre emoţiile fundamentale. Nu există om care să nu experimenteze frica în decursul vieţii, fie că este vorba despre pericolele iminente, ca întâlnirea cu un urs pe o cărare de munte, fie că este vorba numai de imaginarea unei situaţii periculoase. Dar ce se întâmplă în creier atunci când se declanşează sentimentul de frică?

Componenta centrală a senzaţiei de frică este amygdala (denumit şi corpul amigdalian, pentru a nu se confunda cu amigdalele, cele două glande de natură limfatică, situate de o parte şi alta a omuşorului). În fapt amygdala este constituită din două componente, câte una în fiecare emisferă a creierului, localizate în interiorul creierului, aşa cum se poate observa în imaginea de mai jos. Nucleul amigdalian şi hipocampul sunt cele două zone cheie ale unui creier primitiv pe care îl moştenim pe cale evolutivă şi care au dat naştere cortexului şi apoi neocortexului.

Fie că trebuie să vorbiţi în faţa unui auditoriu (inima vă bate cu putere, palmele devin umede, genunchii par să se mişte incontrolabil), fie că sunteţi într-o cabană la munte şi de afară se aud zgomote suspecte (creşte atenţia, fiecare zgomot, oricât de mic, vă înfioară, organismul este încordat), ceea ce coordonează sistemul de răspuns al creierului este amygdala. Amygdala este esenţială în decodificarea emoţiilor, în special a stimulilor ce pot constitui o ameninţare. Amygdala controlează reacţiile autonome asociate fricii şi excitaţiei sexuale.

Nu uitati un lucru… Intai ganditiva la creier si dupa la voi :)!

About morenciu8

Sunt un om realist cu scopul de a va deschide mintea , de a va demonstra ca trebuie sa ne ingrijim mult mai mult decat o facem in acest moment.Sper sa va placa si sa invatati multe lucruri de aici , numai bine !

Posted on Decembrie 17, 2011, in Altele. Bookmark the permalink. Lasă un comentariu.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: